Select Page

De ce oamenii trebuie să mănânce de post

lecture

Angajamentul de a ţine toată viaţa un regim de post este o condiţie obligatorie pentru a primi iniţierea în Metoda Quan Yin. Alimentele provenite din plante sunt permise în acest regim, dar orice alt produs provenit din surse animale sau insecte, inclusiv ouăle, sunt interzise. Sunt multe motive pentru aceasta, dar cel mai important vine de la Primul Precept, care ne spune să ne abţinem să luăm viaţa fiinţelor însufleţite sau „Abţine-te să ucizi”.

A nu ucide sau a nu răni creaturile din jurul nostru este evident în folosul lor. Mai puţin evident este faptul că a ne abţine de a răni pe cineva este în egală măsură şi în avantajul nostru. De ce? Din cauza legii karmei: „Ce semeni, aceea vei culege”. Când ucizi sau îi faci pe alţii să ucidă pentru a-ţi satisface pofta pentru carne, îţi creezi datorii karmice, şi aceste datorii trebuie plătite la urma urmei.

Prin urmare, în adevăratul sens, a păstra un regim de post este un dar pe care ni-l oferim noi singuri. Ne vom simţi mai bine, calitatea vieţii noastre se va îmbunătăţi pe măsură ce greutatea datoriei karmice se va diminua, şi ni se oferă accesul spre noile realităţi subtile şi divine ale experienţei noastre lăuntrice. Se merită pe deplin preţul mic pe care îl plătiţi! Argumentele spirituale împotriva mâncatului cărnii sunt convingătoare pentru unii oameni, dar există şi alte motive evidente pentru a fi vegetarian. Toate îşi au originea în felul firesc de a trăi, ele sunt în legătură cu sănătatea noastră şi modul de alimentaţie, ecologia şi mediul, etica şi suferinţa animalelor, foametea din lume.

Sănătatea şi alimentaţia

Studiile făcute asupra evoluţiei speciei umane ne arată că strămoşii noştri au fost vegetarieni de la natură. Structura corpului uman nu este potrivită pentru mâncatul cărnii. Acest lucru a fost demonstrat de Dr. G. S. Huntingen de la Universitatea Columbia, în lucrarea sa de anatomie comparată. El a arătat că toate carnivorele au intestinul mic şi mare mai scurt, intestinul lor gros fiind drept şi neted. În contrast, animalele vegetariene au ambele intestine – subţire şi gros – mai lungi. Din cauza conţinutului scăzut în fibre şi din cauza densităţii mari de proteine din carne, intestinele nu au nevoie de mult timp pentru absorbţia hranei, prin urmare, intestinele carnivorelor sunt mai scurte decât cele ale ierbivorelor.

Şi la oameni – asemenea tuturor animalelor ce se hrănesc cu plante – intestinul subţire şi cel gros sunt lungi. Împreună, intestinele noastre au aproximativ opt metri şi jumătate lungime. Intestinul subţire este îndoit de mai multe ori, iar pereţii sunt încreţiţi şi nu netezi. Pentru că intestinele noastre sunt mai lungi decât cele ale carnivorelor, carnea pe care o mâncăm stă în intestinele noastre un timp mult mai lung. Drept consecinţă, în această perioadă de timp carnea începe să putrezească şi să creeze toxine. Aceste toxine se presupun a fi cauza cancerului de colon, de asemenea, ele sporesc efortul ficatului, care are funcţia de a elimina toxinele. Aceasta poate declanşa ciroze sau chiar cancerul hepatic.

Carnea conţine multe proteine urokinazice şi uree, care îngreunează activitatea rinichilor şi le poate distruge funcţia. În fiecare kg de carne sunt 14 grame de proteine urokinazice. Dacă punem celule vii în proteine urokinaze lichide, funcţia lor metabolică s-ar degenera. Mai mult, carnea nu conţine fibre dietetice sau celuloză şi prin urmare poate duce foarte uşor la constipaţie. După cum se ştie, constipaţia poate cauza cancerul rectal sau hemoroizi.

Colesterolul şi grăsimile saturate din carne creează, de asemenea, boli cardiovasculare. În Statele Unite ale Americii şi acum în Formosa, bolile cardiovasculare sunt cauza numărul unu a mortalităţii.

Cancerul se situează pe locul al doilea în cauza morţii. Experimentele arată că fierberea şi prăjirea cărnii creează o substanţă chimică (methylcholantherenul), care este un carcinogen puternic.

Majoritatea oamenilor presupun că la ora actuală, carnea este curată şi sănătoasă fiindcă se fac inspecţii la toate măcelăriile. În realitate, numărul vitelor, porcinelor sau al păsărilor sacrificate zilnic este mult prea mare pentru a putea fi examinate în parte. Este foarte dificil ca fiecare bucată de carne să fie analizată dacă are cancer sau nu, să nu mai vorbim de examinarea fiecărui animal în parte. La ora actuală, în industria cărnii, dacă este o problemă cu capul animalului, atunci capul este îndepărtat, dacă piciorul este bolnav, atunci este îndepărtat. Numai partea bolnavă este înlăturată, iar restul este pus la vânzare.

Dr. J. H. Kellogg, un vegetarian faimos, a spus: „Când mâncăm hrană vegetariană, nu trebuie să ne mai facem griji din cauza cărei boli i s-a tras moartea. Şi asta îţi face masa mai plăcută!”

Mai sunt şi alte motive de îngrijorare. Antibioticele, ca şi alte droguri, incluzând steroizii şi hormonii de creştere, fie că sunt puse în hrana animalelor sau sunt injectate direct în animale. A fost deja publicat faptul că oamenii care mănâncă aceste animale absorb şi aceste substanţe în corpul lor. Există astfel posibilitatea ca antibioticele din carnea animalelor să diminueze eficienţa antibioticelor folositoare omului.

Sunt şi oameni care consideră că regimul vegetarian nu este suficient de hrănitor. Un expert în chirurgie, american, Dr. Miller, a practicat medicina în Formosa timp de 40 de ani. El a înfiinţat un spital unde toate mâncărurile sunt vegetariene, atât pentru pacienţi, cât şi pentru cei care lucrează în spital. El a spus: „Medicina pe care ne-o oferă azi ştiinţa modernă s-a îmbunătăţit considerabil, dar ea nu face decât să trateze boala. Hrana este totuşi cea care ne susţine sănătatea”. Apoi arată că: „Mâncarea din plante este o sursă nutritivă mai directă decât carnea. Oamenii mănâncă animale, dar acestea la rândul lor se hrănesc cu plante. Majoritatea animalelor au o viaţă scurtă şi suferă de aproape toate bolile întâlnite şi la oameni. Este foarte probabil deci, ca bolile omului să provină din carnea animalelor bolnave pe care o mănâncă. Prin urmare, de ce n-ar lua omul hrana direct din plante?” Dr. Miller ne sugerează că noi nu avem nevoie decât de cereale, păstăioase şi legume ca să luăm toate substanţele nutritive de care avem nevoie pentru a ne menţine sănătoşi.

Majoritatea oamenilor cred că proteinele animale sunt superioare celor de origine vegetală, deoarece primele sunt considerate a fi proteine complete, iar celelalte incomplete. Adevărul este că unele proteine din plante sunt complete, iar prin combinarea judicioasă a alimentelor se pot crea proteine complete din câteva surse de proteine incomplete.

În martie 1988, Asociaţia Americană pentru Dietă dădea următorul comunicat: „Opinia ADA este că regimurile vegetariene sunt sănătoase şi suficient de hrănitoare, dacă sunt planificate în mod corespunzător.”

Există credinţa falsă că cei ce se hrănesc cu carne sunt mai puternici decât cei vegetarieni. Însă, experimentul făcut de profesorul Irving Fisher de la Universitatea Yale, pe 32 de vegetarieni şi 15 mâncători de carne, arată că vegetarienii sunt mai rezistenţi decât cei care consumă carne. Participanţilor li s-a cerut să stea cu mâna întinsă cât mai mult posibil. Rezultatul testului a fost cât se poate de clar. Dintre cei 15 consumatori de carne, doar doi au rezistat cu mâinile întinse între 15 şi 30 de minute; dintre cei 32 de vegetarieni, 22 de persoane au rezistat cu mâinile întinse între 15 şi 30 de minute, 15 persoane peste 30 de minute, 9 persoane peste o oră, 4 persoane peste 2 ore, iar unul din vegetarieni şi-a ţinut mâinile întinse mai multe de 3 ore.

Mulţi alergători pe distanţă lungă păstrează un regim vegetarian înainte de competiţii. Dr. Barbara More, o expertă în terapia vegetariană, a terminat cursa de 110 mile în 27 de ore şi 30 de minute. În vârstă de 56 de ani, ea a bătut toate recordurile atleţilor tineri: „Vreau să fiu un exemplu şi să demonstrez că aceia care păstrează un regim în întregime vegetarian vor avea un corp puternic, o minte limpede şi o viaţă curată.”

Au vegetarienii destule proteine în hrana lor? Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă ca 4,5% din caloriile zilnice să fie derivate din proteine. Dar 17% din caloriile grâului sunt proteine, broccoli conţine 45%, iar orezul 8%. Este foarte uşor să avem un regim bogat în proteine, fără să mâncăm carne. Beneficiind şi de avantajul de a ne feri de bolile cauzate de dietele bogate în grăsimi – ca de exemplu bolile de inimă şi cancerul – regimul vegetarian este de departe alternativa cea mai bună.

Relaţia dintre consumul exagerat de carne sau alte produse animale bogate în grăsimi şi bolile de inimă, cancerul de sân, cancerul de colon sau infarct, a fost deja dovedită. Sunt însă alte boli care pot fi prevenite şi câteodată chiar vindecate printr-un regim vegetarian scăzut în grăsimi: litiaza renală, cancerul de prostată, diabetul, ulcerul peptic, litiaza biliară, artrite, gingivita, acnea, cancerul pancreasului sau cel al stomacului, hipoglicemia, constipaţia, diverticuloza, hipertensiunea, osteoporoza, cancerul ovarian, hemoroizii, obezitatea, astma.

În afara fumatului, nu mai există nici un alt factor cu un risc aşa de mare pentru sănătatea omului cum este consumul de carne.

Ecologia şi mediul înconjurător

Creşterea animalelor pentru carne îşi are propriile urmări: distrugerea pădurilor, încălzirea planetei, poluarea şi diminuarea resurselor de apă, eroziunea solului, abuzul de resurse energetice, foametea la scară mondială. Folosirea pământului, a apei, a energiei şi a forţei umane pentru a produce carne nu este un mod eficient de a folosi resursele planetei.

Începând din 1960, 25% din pădurile Americii Centrale au fost distruse şi în locul lor au fost create păşuni pentru vite. Se estimează că pentru fiecare 100 de grame de carne din vitele crescute pe aceste păşuni, se distrug 15 metri pătraţi de pădure. În plus, creşterea vitelor are o contribuţie semnificativă la producţia a trei dintre gazele răspunzătoare pentru încălzirea planetei şi reprezintă, de asemenea, cauza majoră a poluării apelor – sunt necesari aproximativ 22.400 de litri de apă pentru producţia fiecărui kilogram de carne de vită. Pentru un kilogram de roşii, de exemplu, este nevoie doar de 260 de litri de apă, iar pentru a produce un kilogram de pâine din grâu este nevoie de 1.260 de litri de apă. Aproape jumătate din apa consumată în Statele Unite este folosită pentru creşterea vitelor şi a altor animale de consum.

Mult mai mulţi oameni ar putea fi hrăniţi dacă resursele folosite pentru creşterea vitelor ar fi folosite la producerea de cereale pentru a hrăni populaţia lumii. Un pogon de pământ cultivat cu ovăz ar produce de 8 ori mai multe proteine şi de 25 de ori mai multe calorii dacă ovăzul ar fi folosit la hrănirea populaţiei şi nu a vitelor. Un pogon de pământ folosit pentru cultivarea de broccoli produce de 10 ori mai multe proteine, calorii şi niacin, decât un pogon de pământ folosit pentru a produce carne de vită. Statisticile de genul acesta sunt foarte numeroase. Resursele lumii ar fi folosite mai eficient, dacă pământul folosit pentru creşterea animalelor ar fi cultivat cu plante pentru hrana oamenilor.

Regimul vegetarian ne permite să păşim cu inima împăcată pe pământul acestei planete. Pe lângă faptul că folosim numai ceea ce avem nevoie şi înlăturăm excesul, ne vom simţi mai bine la gândul că nu trebuie sacrificată o fiinţă vie de fiecare dată când noi ne aşezăm la masă.

Foametea din lume

Aproape un miliard de oameni suferă de foame şi malnutriţie pe această planetă. Peste 40 de milioane mor în fiecare an de foame şi majoritatea lor sunt copii. În ciuda acestui fapt, mai mult de o treime din producţia de grâne a lumii este folosită pentru hrana animalelor. În Statele Unite, vitele consumă 70% din producţia totală de grâne. Dacă am hrăni oamenii în loc să hrănim aceste animale, nimeni n-ar mai suferi de foame.

Suferinţa animalelor

Ştiaţi că în Statele Unite sunt sacrificate zilnic peste 100.000 de vaci?

În ţările vestice, cele mai multe animale sunt crescute în ferme de producţie. Acestea sunt construite pentru a produce un număr maxim de animale de consum cu o cheltuială minimă. Animalele sunt ţinute la grămadă, mutilate şi tratate ca nişte maşini de conversie a hranei în carne. Aceasta este o realitate pe care mulţi dintre noi nu o vom vedea niciodată cu proprii noştri ochi. Se spune că: „O singură vizită la abator te face vegetarian pe viaţă.”

Lev Tolstoi spunea: „Atâta timp cât vor exista abatoare, vor fi şi câmpuri de luptă. Regimul vegetarian este cel mai bun test pentru umanitarism.” Deşi majoritatea dintre noi nu încurajăm omorul, ne-am format deprinderea – susţinută de societate – de a mânca cu regularitate carne, fără conştiinţa suferinţelor la care sunt supuse aceste animale pe care le mâncăm.

Compania sfinţilor şi a altora

Încă de la începutul istoriei scrise aflăm că plantele au constituit hrana naturală a oamenilor. Toate legendele greceşti şi ebraice relatează că la începuturi, oamenii se hrăneau cu fructe. Vechii preoţi din Egipt nu mâncau carne niciodată. Mulţi dintre marii filozofi ai Greciei ca Platon, Diogene şi Socrate, au pledat cu toţii în favoarea vegetarianismului.

În India, Shakyamuni Buddha vorbea despre principiul de a nu răni nici o făptură vie. Îşi atenţiona discipolii să nu mănânce carne, căci celelalte fiinţe se vor înspăimânta de ei. Buddha a făcut următoarele observaţii: „Mâncatul cărnii nu este decât un obicei dobândit. La începuturi, noi n-am fost născuţi cu acest obicei. Mâncând carne, oamenii distrug sămânţa lăuntrică a Graţiei Divine. Cei care consumă carne se omoară şi se mănâncă unul pe celălalt, în viaţa aceasta te mănânc eu, în viaţa viitoarea mă vei mânca tu …, şi tot aşa la nesfârşit. Cum vor putea aceşti oameni să scape vreodată dincolo de cele Trei Lumi (ale iluziei)?”

Cei dintâi taoişti, creştini sau evrei, mulţi dintre ei au fost vegetarieni. Este scris în Biblie: „Şi Dumnezeu a spus: V-am dat tot felul de seminţe şi tot felul de fructe pentru voi ca să le mâncaţi, iar pentru animalele sălbatice şi pentru toate păsările, am făcut iarba şi plantele cu frunze, ca mâncare.” (Genesa 1:29) Alte exemple din Biblie, despre interzicerea cărnii: „Numai carne cu viaţa ei, adică sângele ei, să nu mâncaţi, căci viaţa trupului este în sânge.” (Lev.17:11)

Dumnezeu a mai spus: „Cine v-a spus să omorâţi taurul şi capra şi să mi le oferiţi mie? Spălaţi-vă voi înşivă de acest sânge nevinovat şi poate voi asculta rugile voastre; altfel, îmi voi întoarce capul de la voi, căci mâinile voastre sunt pline de sânge. Căiţi-vă şi poate vă voi ierta.” (Isaia 1:11-16) Sfântul Petru, unul dintre discipolii lui Iisus, scria într-o scrisoare către romani: „Bine este să nu mănânci carne, să nu bei vin.” (Romani 14:21)

Recent, istoricii au descoperit multe manuscrise care pun o lumină nouă asupra vieţii şi învăţăturilor lui Iisus. El a spus: „Aceia care mănâncă carnea animalelor se vor preface în propriile lor morminte. Adevărat, adevărat vă spun că cel ce ucide va fi ucis. Acela care ucide vieţuitoarele şi le mănâncă carnea, carnea celor morţi o mănâncă.”

Religiile indiene interzic de asemenea consumul cărnii. Se spune: „Oamenii nu pot avea carne fără să omoare. O persoană care răneşte fiinţele însufleţite nu va avea niciodată binecuvântarea lui Dumnezeu. Aşadar, feriţi-vă să mâncaţi carne!” (precept hindus)

Sfânta scriptură a islamului, Coranul, interzice consumul de animale moarte, sânge şi carne.

Marele maestru Zen, chinezul Han Shan Tzi, a scris un poem în care condamnă cu severitate consumul de carne: „Alergi fuga la piaţă să cumperi carne şi peşte ca să-ţi hrăneşti soţia şi copiii. Dar de ce viaţa lor trebuie luată, ca să te ţină pe tine în viaţă? Este nedrept. Asta nu te va apropria nicicum de Rai, ci te va face să populezi Iadul!”

Mulţi scriitori de renume, artişti, oameni de ştiinţă, filozofi şi personalităţi eminente au fost vegetarieni. Toţi cei enumeraţi acum, au îmbrăţişat cu entuziasm vegetarianismul: Shakyamuni Buddha, Iisus Cristos, Virgilius, Horaţiu, Platon, Ovidiu, Petrarca, Pitagora, Socrate, Shakespeare, Voltaire, Newton, Ralph Waldo Emerson, Henry David Thoreau, Leonardo Da Vinci, Charles Darwin, Benjamin Franklin, Emile Zola, Bertrand Russell, Richard Wagner, Percy Bysshe Shelley, H. G. Wells, Albert Einstein, Rabindranath Tagore, Lev Tolstoi, George Bernard Shaw, Mahatma Gandhi, Albert Schweitzer. Şi mai recent: Paul Newman, Madonna, Prinţesa Diana, Lindsay Wagner, Paul McCartney şi Candice Bergen, pentru a enumera doar câţiva dintre ei.

Albert Einstein a spus: „Cred că schimbările şi efectele purificatoare pe care regimul vegetarian îl are asupra dispoziţiei fiinţelor umane, sunt binefăcătoare pentru omenire. De aceea, este mult mai nimerit şi paşnic pentru oameni să opteze pentru vegetarianism.”

Acestea sunt sfaturile comune ale câtorva dintre personalităţile marcante ale istoriei!

Maestra răspunde la întrebări

Î. – A consuma carne înseamnă a ucide fiinţele vii, dar a mânca vegetale nu este tot un fel de a ucide?

M. – A mânca plante înseamnă de asemenea a ucide şi creăm unele obstacole karmice, dar efectul este foarte mic. Practicând Metoda Quan Yin două ore şi jumătate pe zi, putem scăpa de acest efect karmic. Pentru că noi trebuie să mâncăm pentru a supravieţui, deci alegem hrana cu cea mai mică conştiinţă şi care suferă cel mai puţin. Plantele conţin 90% apă, deci nivelul lor de conştiinţă este atât de scăzut, încât abia dacă simt suferinţa. Mai mult, la multe dintre vegetale noi nu le tăiem rădăcina, ci doar tulpina sau frunzele, favorizându-le chiar reproducerea asexuată şi creşterea. Deci în realitate, rezultatul final este benefic pentru plante. Horticultorii spun că retezatul plantelor le ajută să crească mai mult şi mai frumos.

La fructe este mult mai evident. Când fructele se coc, ele atrag oamenii cu parfumul, culoarea şi gustul lor delicios, ca să le mănânce. În acest fel pomii roditori îşi răspândesc seminţele pe o arie foarte extinsă. Dacă noi nu am aduna fructele pentru a le mânca, acestea s-ar coace peste măsură, s-ar strica şi ar cădea la pământ, putrezind. Atunci seminţele, din cauza crengilor umbroase ale pomului care împiedică razele soarelui să pătrundă până la ele, ar muri. Deci, a mânca legume şi fructe este o tendinţă naturală, care nu le provoacă nici o suferinţă.

Î. – Cei mai mulţi oameni au convingerea că vegetarienii sunt mai scunzi şi mai slabi, iar carnivorii sunt mai înalţi şi mai robuşti. E adevărat?

M. – Nu, vegetarienii nu sunt neapărat mai scunzi şi mai slabi. Dacă regimul lor este echilibrat, şi ei pot creşte înalţi şi puternici. După cum puteţi vedea, toate animalele mari, ca elefanţii, girafele, taurii, hipopotamul, caii, se hrănesc doar cu vegetale şi fructe. Sunt mai puternice decât carnivorele, foarte gentile şi folositoare omului. În schimb carnivorele sunt foarte violente şi nu aduc nici un folos.

Dacă oamenii mănâncă carnea animalelor, vor fi afectaţi de instinctele şi calităţile lor. Cei ce consumă carne nu sunt neapărat înalţi şi puternici, iar viaţa lor este în medie mai scurtă. Eschimoşii sunt aproape în totalitate carnivori. Sunt ei foarte înalţi şi puternici? Au ei oare o viaţă foarte lungă? Cred că acum înţelegeţi foarte clar.

Î. – Vegetarienii pot mânca ouă?

M. – Nu. Când mâncăm ouă, noi ucidem fiinţe de asemenea. Unii spun că ouăle din magazine nu sunt fertilizate, deci mâncându-le nu ucidem. Aceasta este numai în parte corect. Ouăle rămân nefertilizate doar pentru că condiţiile propice pentru acest fenomen au fost înlăturate, iar ouăle nu şi-au putut urma procesul firesc de a deveni păsări. Chiar dacă nu s-au putut dezvolta, totuşi ele conţin forţa vitală necesară vieţii. Noi ştim că ouăle au în ele forţa vitală, altfel cum ar fi posibil ca ovalbumenul să fie singurul gen de celule care ar putea fi fertilizate? Unii arată că ouăle conţin substanţe nutritive esenţiale, proteine şi fosfaţi, necesare alimentaţiei omului. Dar proteinele le putem lua şi din pasta de soia, iar fosforul din multe alte vegetale, cum ar fi cartofii.

Din trecut şi până în prezent se cunosc o mulţime de călugări care nu au mâncat carne şi nici ouă şi cu toate acestea au trăit o viaţă lungă şi sănătoasă. De exemplu, Maestrul Ying Guang a mâncat numai un castron de vegetale şi unul de orez la fiecare masă şi a trăit 80 de ani. Mai mult, gălbenuşul de ou conţine colesterol, care este o cauză majoră a bolilor cardiovasculare, situate pe locul întâi în Formosa ca şi în America. Nu e de mirare să vedem că cei mai mulţi pacienţi sunt mari consumatori de ouă!

Î. – Oamenii cresc animale şi păsări de consum, cum ar fi porci, vite, găini, raţe, etc. De ce nu putem să le măncăm?

M. – Deci? Părinţii îşi cresc copiii, atunci părinţii au dreptul de a-şi mânca copiii? Tot ce are viaţă are şi dreptul de a trăi şi nimeni nu trebuie să le ia acest drept. Dacă studiem legile din Hong Kong, vedem că şi sinuciderea este împotriva legii. Dacă este împotriva legii să-ţi iei propria viaţă, ce să mai vorbim de a ucide alte fiinţe?

Î. – Animalele se nasc ca oamenii să le mănânce. Dacă nu le mâncăm ele vor umple întreaga lume. Aşa este?

M. – Aceasta este o idee absurdă. Înainte de a ucide un animal, tu îl întrebi dacă vrea să fie mâncat de tine sau nu? Toate fiinţele doresc să trăiască şi se tem de moarte. Noi nu vrem să fim mâncaţi de un tigru, atunci de ce ar dori animalele să fie mâncate de oameni? Oamenii au apărut pe pământ abia acum zeci de mii de ani, dar înainte să apară oamenii au existat deja o mulţime de specii de animale. Au suprapopulat ele pământul? Vieţuitoarele menţin un echilibrul ecologic natural. Să lăsăm lucrurile să-şi urmeze balanţa lor ecologică. Acolo unde mâncarea este puţină şi spaţiul limitat, aceasta va duce la o reducere a populaţiei, păstrând-o la un nivel corespun-zător.

Î. – De ce trebuie să fiu vegetarian?

M. – Eu sunt vegetariană pentru că Dumnezeul din mine o doreşte. Înţelegeţi? A consuma carne e împotriva principiului universal de a nu vrea să fii ucis. Noi înşine nu dorim să fim omorâţi şi nici prădaţi. A face rău altora înseamnă să ne facem rău nouă înşine şi asta ne va aduce suferinţă. Tot ce facem împotriva altora ne face să suferim. Noi nu putem să ne batem pe noi sau să ne înjunghiem. Tot astfel, nu avem voie să ucidem, deoarece omorul contravine principiului vieţii. Înţelegeţi? Ne va face să suferim, deci nu o facem. Asta nu înseamnă că ne limităm pe noi, dimpotrivă, vom extrapola viaţa noastră spre toate formele de viaţă existente pe pământ. Viaţa noastră nu va fi limitată numai în acest trup, ci va fi extinsă şi spre viaţa animalelor şi a tuturor fiinţelor. Acest lucru ne face să ne simţim mai nobili, mai fericiţi şi mai liberi, bine?

Î. – Puteţi să ne vorbiţi despre regimul vegetarian şi cum poate acesta contribui la pacea lumii?

M. – Da. Vedeţi, majoritatea războaielor care au loc în această lume se datorează motivelor economice. De ce să n-o recunoaştem. Dificultăţile economice ale unei ţări devin urgente când foametea începe să facă ravagii – fie datorită lipsei de hrană, fie datorită distribuţiei inegale a acesteia între ţări. Dacă aţi citit în reviste despre cercetările care se fac în legătură cu regimul vegetarian, atunci trebuie să fiţi la curent cu ceea ce v-am spus. Creşterea animalelor pentru carne a dus economia noastră la faliment, în toate aspectele. Aşa s-a ajuns la foametea în lume, cel puţin în ţările din lumea a treia. Nu eu sunt cea care afirmă toate acestea.

Un american a făcut cercetări în acest sens, publicând şi o carte. Puteţi merge la orice librărie şi veţi găsi cărţi despre studiile făcute despre regimul vegetarian. Puteţi citi cartea lui John Robbins „O dietă pentru o nouă Americă”. El este un milionar faimos, fabricant de îngheţată, care a renunţat la toate pentru a deveni vegetarian şi a scrie şi o carte despre vegetarianism, curmând astfel tradiţia şi meseria moştenite din tată în fiu. A pierdut o mulţime de bani, prestigiu, afaceri, dar a făcut-o de dragul Adevărului. Cartea este excelentă. Pe lângă ea, sunt o mulţime de alte cărţi şi reviste care vă pot informa despre regimul vegetarian şi contribuţia lui la păstrarea păcii în lume.

Vedeţi, hrănind vitele, am adus rezervele globale de hrană în pragul epuizării. Ştiţi câte proteine, medicamente, apă, forţă de muncă, maşini, construcţii de drumuri şi câte sute de mii de pogoane de pământ sunt risipiţi pentru ca o vacă să ajungă destul de bună pentru a fi tăiată? Înţelegeţi? Toate acestea ar putea fi distribuite în mod egal ţărilor subdezvoltate şi aşa am putea rezolva problema foametei. Dacă o ţară are nevoie de hrană, probabil că va invada altă ţară pentru a-şi salva propriul popor. În timp, această faptă negativă va crea retribuţia ei. Înţelegeţi?

Aşa cum semeni, aşa vei culege. Dacă noi omorâm pe cineva pentru mâncare, vom fi şi noi ucişi într-un fel sau altul, tot pentru mâncare, data viitoare, în altă viaţă. Este regretabil, noi suntem atât de inteligenţi, atât de civilizaţi, dar nu ştim de ce ţările din jurul nostru suferă. Şi asta din cauza stomacului, poftei şi lăcomiei noastre. Ca să hrănim un singur trup, noi omorâm atâtea fiinţe şi înfometăm atâţia oameni, şi asta fără să luăm în discuţie şi cazul animalelor. Înţelegeţi? Acest păcat, conştient sau inconştient, va atârna greu asupra conştiinţei noastre. Ne va aduce suferinţe: cancer, tuberculoză şi o mulţime de alte boli incurabile, incluzând SIDA. Întrebaţi-vă de ce ţara dumneavoastră, America, suferă aşa de mult? Are cea mai înaltă rată de cancer din lume, pentru că americanii consumă multă carne – mai multă decât oricare altă ţară. Întrebaţi-vă de ce China sau alte ţări comuniste nu au o rată aşa ridicată de cancer? Pentru că ei nu au atâta carne. Înţelegeţi? Asta o spun cercetările, nu eu, bine? Nu mă acuzaţi pe mine.

Î. – Care sunt beneficiile spirituale pe care le vom obţine dacă devenim vegetarieni?

M. – Mă bucur că puneţi întrebarea în acest fel, asta înseamnă că într-adevăr puneţi accentul în mod exclusiv asupra roadelor spirituale. Cei mai mulţi se gândesc doar la sănătate, calorii şi dietă, atunci când aduc vorba de regimul vegetarian. Aspectele spirituale ale dietei vegetariene sunt nonviolenţa şi neprihănirea.

Să nu ucizi. Când Dumnezeu ne-a spus aceasta, El nu s-a referit numai la oameni, ci la toate fiinţele vii. N-a spus El că a creat animalele ca să ne fie prietene şi să ne ajute? Nu ne-a dat El animalele în grijă? El ne-a spus să avem grijă de ele şi să stăpânim peste ele. Când vă conduceţi subalternii, ce faceţi, îi omorâţi şi îi mâncaţi? Atunci veţi deveni rege fără nici un supus în jur? Deci acum înţelegeţi ce a spus Dumnezeu atunci. Aşa trebuie să facem. N-are rost să-i punem cuvântul la îndoială. Dumnezeu a vorbit foarte clar şi pe înţeles. Dar cine poate să-L înţeleagă pe Dumnezeu, cu excepţia lui Dumnezeu? Deci voi trebuie să ajungeţi Dumnezeu ca să-l înţelegeţi pe Dumnezeu.

Eu vă invit să fiţi din nou ca Dumnezeu, să fiţi voi înşivă, nu altcineva. A medita asupra lui Dumnezeu nu înseamnă a-l sluji pe El, ci înseamnă a deveni una cu Dumnezeu, a realiza că voi şi Dumnezeu sunteţi una. Eu şi Tatăl suntem unul. N-a spus Iisus aşa? Dacă el a spus că el şi Tatăl sunt unul, atunci noi şi Tatăl putem fi de asemenea unul, pentru că şi noi suntem copiii lui Dumnezeu. Tot Iisus a mai spus că ceea ce el poate face şi noi putem, ba chiar mai bine. Deci putem fi chiar mai buni decât Dumnezeu, cine ştie? De ce să-L slujim pe Dumnezeu atunci când nu-L cunoaştem pe Dumnezeu? De ce să avem o credinţă oarbă? Trebuie mai întâi să-l cunoaştem pe cel căruia ne închinăm, la fel cum vrem să cunoaştem fata înainte de a o lua în căsătorie. În zilele noastre este un obicei că nu ne căsătorim înainte să ne cunoaştem unul cu altul. De ce să ne închinăm lui Dumnezeu legaţi la ochi? Noi avem tot dreptul să-i cerem Lui Dumnezeu să apară în faţa noastră, să ni se facă cunoscut. Noi avem dreptul să alegem pe care Dumnezeu vrem să urmăm.

După cum vedeţi şi în Biblie scrie foarte clar că trebuie să fim vegetarieni. Trebuie să fim vegetarieni din motive de sănătate. Trebuie să fim vegetarieni din motive ştiinţifice. Trebuie să fim vegetarieni din motive economice. Trebuie să fim vegetarieni din compasiune. Şi mai trebuie să fim vegetarieni pentru a salva lumea. Cercetările arată că, dacă în Occident, în America, oamenii ar urma un regim vegetarian o singură zi pe săptămână, am putea salva 16 milioane de oameni care mor de foame în fiecare an. Deci, fiţi eroi, fiţi vegetarieni! Pentru toate aceste motive, chiar dacă nu urmaţi învăţăturile mele şi nu practicaţi aceeaşi metodă, vă rog fiţi vegetarieni, pentru binele dumneavoastră şi al întregii lumi.

Î. – Dacă fiecare ar mânca doar plante, se vor micşora resursele de hrană?

M. – Nu. Utilizând o parcelă de pământ pentru a o cultiva cu grâne înseamnă de 14 ori mai multă hrană decât dacă am utiliza aceeaşi bucată de pământ pentru hrana furajeră. Plantele de pe fiecare pogon de pământ produc 800.000 de calorii de energie. Dacă aceste plante sunt utilizate pentru creşterea animalelor care vor fi mâncate ca hrană, carnea lor va însemna doar 200.000 calorii. Asta înseamnă că în acest proces se pierd 600.000 calorii. Aşadar, în mod evident, regimul vegetarian este mult mai eficient şi economic decât cel bazat pe carne.

Î. – Un vegetarian poate mânca peşte?

M. – Este în regulă dacă vrei să mănânci peşte. Dar dacă doriţi să fiţi vegetarian, este bine să ştiţi că peştele nu e legumă (Râsete).

Î. – Unii spun că e important să ai un suflet bun şi nu neapărat să fii vegetarian. Are aceasta vreun sens?

M. – Dacă cineva este atât de bun la inimă, atunci cum poate să mănânce din carnea altei fiinţe? Văzându-le suferinţa, el nu ar mai fi capabil să le mănânce. A mânca carne înseamnă să fii fără milă – cum ar putea un om bun la suflet să săvârşească aşa ceva? Maestrul Lien Chih a spus odată: „Îi ucide trupul şi îi mănâncă carnea. Nimeni pe lumea asta nu este mai crud, mai diabolic şi mai ticălos decât un asemenea om.” Cum ar putea el să susţină vreodată că are un suflet bun?

Mencius a spus de asemenea: „Dacă l-ai văzut în viaţă, nu vei suporta să-l vezi murind şi dacă l-ai auzit gemând, nu vei fi în stare să-i mănânci carnea; aşadar, adevăratul gentleman să se ţină departe de bucătărie.”

Inteligenţa umană fiind superioară inteligenţei animalelor, oamenii pot folosi arme ca să le facă neputincioase în faţa noastră, dar ele vor muri urându-ne. Un om care luptă cu creaturi mai mici şi mai slabe decât el, n-are nici un drept de a fi numit gentleman. Atunci când sunt ucise, animalele trec printr-o stare teribilă de agonie, teamă şi ură, declanşând producerea de toxine care rămân în carnea lor, ca să-i rănească pe cei care o mănâncă. Cum frecvenţa vibraţiei animalelor este mai mică decât a omului, ea va influenţa vibraţia noastră şi va afecta dezvoltarea înţelepciunii noastre.

Î. – Este bine să fim doar „vegetarieni de convenienţă”? (Vegetarienii de convenienţă nu evită în mod strict carnea. Dintr-o mâncare de legume cu carne, ei consumă doar legumele.)

M. – Nu. Dacă, de pildă, hrana ar fi scufundată într-un lichid otrăvitor şi apoi scoasă afară, ce credeţi, va deveni otrăvitoare sau nu? În Mahaparinirvana Sutra, Mahakasyapa îl întreabă pe Buddha: „Când cerşim şi ni se dau vegetale amestecate cu carne, putem mânca această hrană? Cum putem curăţa mâncarea?” Buddha i-a răspuns: „Trebuie spălate cu apă şi separate vegetalele de carne, numai atunci le puteţi mânca.” Deci din dialogul de mai sus se înţelege că într-un regim vegetarian, nu se pot mânca nici măcar vegetalele care au fost amestecate cu carne, până nu le spălăm şi le curăţăm, să nu mai vorbim de mâncatul cărnii! De aceea, se poate vedea clar că Buddha şi discipolii lui păstrau o un regim strict vegetarian.

Totuşi, unii caută să-l ponegrească pe Buddha spunând că a fost vegetarian de convenienţă şi că mânca şi carne când i se oferea. Aceste afirmaţii sunt în întregime false. Cei care spun aceasta, fie că au citit prea puţin din Scripturile sacre sau nu au înţeles Scripturile pe care le-au citit. În India 90% din populaţie este vegetariană. Când oamenii văd cerşetori în haine galbene, ei ştiu că trebuie să le ofere doar hrană vegetală, să nu mai vorbim de faptul că cei mai mulţi nu au carne de oferit!

Î. – Cu mult timp în urmă am auzit un alt maestru spunând: „Buddha a mâncat un picior de porc, a făcut diaree şi murit.” Este adevărat sau nu?

M. – Categoric că nu. Buddha a murit din cauza unor ciuperci pe care le-a mâncat. Dacă traducem direct din limba brahmanilor, această ciupercă se numeşte „piciorul porcului”, deci nu este vorba de carne de animal, ci de ciuperca cu acest nume. La fel se întâmplă în cazul fructului numit „longan”, ceea ce în chineză înseamnă „ochii dragonului”. Sunt multe care nu par a fi vegetale după nume, dar în realitate sunt vegetale, ca de exemplu „ochiul dragonului”. Ciuperca cu pricina în limba brahmanilor se numea „piciorul porcului”, sau „bucuria porcului”. Amândouă denumirile sunt în legătură cu porcul. Aceste ciuperci se găseau foarte rar în India antică şi erau un fel de delicatese, iar oamenii le ofereau lui Buddha în semn de veneraţie. Ele cresc în pământ, nu la suprafaţă. Ca să le găsească, oamenii se foloseau de un porc bătrân, căruia îi plăceau foarte mult aceste ciuperci. Porcii le detectau prin miros şi când găseau vreuna, scormoneau pământul cu piciorul ca să o scoată la suprafaţă şi să o mănânce. Iată de ce această varietate de ciupercă a fost denumită „bucuria porcului” sau „piciorul porcului”. Ambele denumiri se referă la acelaşi fel de ciupercă. Deoarece aceste denumiri au fost traduse incorect şi pentru că oamenii nu au cunoscut originea expresiei, generaţiile care au urmat le-au dat o interpretare falsă, socotindu-L pe Buddha, în mod greşit, drept un mâncător de carne. Este un fapt de-a dreptul regretabil.

Î. – Cei cărora le place carnea spun că ei o cumpără de la măcelar şi deci nu ei sunt ucigaşii. De aceea nu este nici un păcat să o mănânce. Este adevărat?

M. – Este o mare greşeală. Ştiţi doar că măcelarii omoară animalele pentru că oamenii vor carne.

În Lankavatara Sutra, Buddha spune: „Dacă nimeni n-ar consuma carne, nu s-ar săvârşi nici un omor. A mânca carne sau a ucide fiinţe vii este unul şi acelaşi păcat.” Din cauza uciderii a tot mai multe fiinţe însufleţite, noi avem dezastre şi calamităţi naturale. Războaiele, de asemenea, sunt provocate de prea multe omoruri.

Î. – Unii spun că deşi plantele nu produc substanţe toxice cum ar fi ureea sau urochinaza, totuşi cultivatorii de fructe şi legume folosesc pesticide, care sunt dăunătoare sănătăţii noastre, aşa este?

M. – În cazul în care fermierii folosesc pesticide sau alte substanţe de înaltă toxicitate, cum ar fi DDT-ul, acestea pot duce la apariţia cancerului, infertilităţii şi a bolilor de ficat. Toxinele, ca DDT-ul de exemplu, se acumulează în grăsimi, în special în grăsimile animale. Când mâncaţi carne, luaţi şi aceste pesticide foarte concentrate sau alte otrăvuri, care s-au acumulat de-a lungul anilor până animalul a fost gata de tăiat. Aceste acumulări pot fi de 13 ori mai mari decât cele din fructe, vegetale sau grâne. Noi putem spăla pesticidele care au fost stropite pe suprafaţa legumelor şi fructelor, dar nu putem spăla toxinele acumulate în carnea animalelor. Procesul acesta de acumulare are loc pentru că aceste pesticide se acumulează de la sine. Astfel, consumatorii, care constituie ultima verigă a lanţului biologic, sunt cei mai periclitaţi.

Experimentele făcute la Universitatea din Iowa arată că aproape toate pesticidele găsite în corpul uman provin din consumul de carne. Ei au descoperit că pesticidele găsite în corpul vegetarienilor sunt cu 50% mai reduse faţă de cele găsite în corpul consumatorilor de carne. De fapt, sunt şi alte toxine în carne, pe lângă pesticide. În procesul de creştere al animalelor sunt folosite chimicale care le fac să crească mai repede, le schimbă culoarea sau gustul cărnii sau ajută la păstrarea ei, etc. De exemplu, substanţele derivate din nitraţi, care ajută la păstrarea cărnii, sunt foarte toxice. Cotidianul The New York Times din 18 iulie 1971 scria: „Cele mai mari pericole care ameninţă sănătatea consumatorilor de carne, o constituie poluanţii invizibili din carne, cum ar fi: bacteria din somon, resturile de pesticide, conservanţii, hormonii şi alte chimicale.” Pe lângă toate acestea, animalele sunt vaccinate, iar serul poate rămâne în carnea lor. De aceea, proteinele care se găsesc în fructe, nuci, alune, soia, porumb, lapte, sunt mult mai pure decât cele din carne, care conţin 56% impurităţi insolubile în apă. Cercetările arată că toate aceste toxine fabricate de om pot duce la cancer sau alte boli, precum şi la malformaţii congenitale. Aşadar, este mult mai potrivit pentru femeile însărcinate să păstreze un regim vegetarian pur, pentru a asigura sănătatea fizică şi spirituală a copiilor. Bând mult lapte puteţi obţine necesarul de calciu, din boabe puteţi lua proteine, iar din fructe şi legume puteţi lua vitaminele şi substanţele minerale necesare organismului.

 

Maestra Supremă Ching Hai

Top